Premiul de excelenta

E foarte ciudat cum pierd adultii foarte mult din intelepciunea copiilor, din flerul lor, din capacitatea lor de a umple spatiul si de a comprima timpul.
Imi ia zile sau saptamani la birou sa ajung la persoane importante, sa smulg o decizie sau sa imi fie semnate documente. Zilele acestea inseamna stresul asteptarii, apasarea muncii neterminate, indoieli - Probabil nu mai sunt vazut bine, sigur mi se cauta nod in papura, ceva nu merge...
In doar 10 minute, de la venirea de la birou si pana la plecarea spre supermarket, O si R si-au atins toate obiectivele, ca niste angajati model, fruntasii echipei.
Mi s-a prezentat toaleta de seara a lui Belle, am fost spectator la un cantec pus in scena in doua forme, asa cum vrea doamna si asa cum vrea O.
M-am plimbat cu R prin gradinile desenate ale zanelor, padurea iernii, campia de floarea soarelui, insula copacului cu praf magic.Valea Ielelor.
Am facut 4 ani de gradinita, 8 de scoala generala, 4 de liceu, 4 si jumatate de facultate, 1 si jumatate de master plus multe cursuri pe care de jena nu le mai amintesc. Si totusi ceva nu se leaga.
Asa ca maine imi reiau statul la usa persoanelor importate, gandindu-ma la premiul de excelenta pe care il merita echipa mea, echipa care conteaza. Cred ca niste bomboane cu propolis s-ar potrivi de minune.

Mihai